Declaratia reprezentantilor societatii civice, Timisoara 2-3 aprilie 2022

 Într-un moment de criză profundă, reprezentanți ai societății civice reuniți la Timișoara în zilele de 2 și 3 aprilie 2022, preocupați de starea de apatie și demoralizare generală, își propun să lanseze un apel la reunificarea forțelor civice, a căror voce trebuie să se facă din nou auzită.

 După doi ani de pandemie, timp în care cetățenii români s-au aflat sub asaltul unor televiziuni mincinoase și al forțelor retrograde angajate în campanii de subminare a sănătății publice, România traversează azi perioada cea mai periculoasă din istoria ei contemporană. În imediata noastră apropiere, armata rusă continuă ofensiva criminală de ocupare a Ucrainei, operațiune începută în 2014 în Crimeea și Donbas și derulată din 24 februarie pe întreaga suprafață a teritoriului ucrainean. Lipsa de legitimitate a invaziei rusești este cu atât mai revoltătoare, cu cât Rusia s-a angajat ca garant al suveranității și independenței Ucrainei în cadrul granițelor sale unanim recunoscute.

 Criza generată de pretențiile imperialiste ale Rusiei, cu efectele catrastofale asupra populației ucrainene, au lovit și continuă să lovească România în mod direct. La dezastrul sanitar și umanitar precum și în fața amenințărilor de securitate se adaugă mai vechea noastră criză politică internă, pe care țara noastră nu reușește s-o depășească de peste trei decenii. Din 1990 și până azi, aceleași vechi partide perpetuează o politică a intereselor de clan, deconectată de la nevoile generale de modernizare și dezvoltare.

 Suntem la mijlocul celui de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis în calitate de președinte al României, cu un bilanț ce se anunță a fi un eșec de la un capăt la altul. Klaus Iohannis s-a lansat în politica națională ca reprezentant al unei coaliții toxice în numele căreia a fost propus pentru funcția de prim-ministru. Din postura de candidat al coaliției PSD-PNL, el a continuat să evolueze ca președinte în aceleași limite politice, așa cum o demonstrează întreaga sa acțiune politică, aflată în contradicție cu sărăcia discursului public pe care îl promovează la mari intervale de timp.

 Sub președinția lui Klaus Iohannis și cu ajutorul său tacit s-au derulat asalturi repetate asupra Justiției independente ale diverselor coaliții guvernamentale formate de PSD, ALDE, PNL și UDMR.

 Nu e de mirare că, în aceste condiții de stagnare și chiar de recul, ultimele alegeri au adus în Parlamentul României un partid precum AUR, al cărui discurs populist găsește audiență în condițiile în care clasa politică tradițională torpilează lupta împotriva corupției, promovează incompentența, clientelismul și nepotismul la toate nivelurile administrației, tolerează abuzul, destructurează instituțiile statului și utilizează bugetul și resursele în interes de clan. De esență asumat neo-legionară, instrument nedeclarat al Rusiei pe scena politică națională, AUR urmărește decuplarea României de la Uniunea Europeană și de la NATO pentru a o transforma într-o pradă ușoară la dispoziția agresorului de la Răsărit.

 Naționalismul deșănțat promovat de AUR, care maschează în fraze sforăitoare obiective rusești, atacurile împotriva UE, SUA și NATO, declarațiile antisemite, sunt toate lovituri împotriva intereselor fundamentale ale României. Nu e o întâmplare faptul că în crizele pe care le traversăm de doi ani încoace, AUR subminează eforturile raționale de limitare a dezastrelor. Pe toată durata pandemiei, AUR a îndemnat cetățenii să se opună măsurilor sanitare, propagandă menită să zădărnicească eforturile guvernului de limitare a efectelor bolii. În timp ce armata Rusiei distruge orașe și sate chiar la granițele noastre iar Kremlinul lansează amenințări directe la adresa României și Moldovei, conducătorii AUR își continuă nestingheriți campania împotriva NATO și UE. În acțiunea sa împotriva valorilor occidentale, AUR a găsit sprijin la câteva dintre televiziunile comericale ai căror patroni au probleme penale și agende ascunse. Lor li se adaugă elemente retrograde din rândurile clerului și ale serviciilor de informații.

 Îl invităm pe președintele Iohannis să iasă din inacțiune și din complicitatea cu forțele politice învechite din societatea românească și să dea un semnal de reformare a partidelor în numele unor valori pe care societatea românească le așteaptă zadarnic de multă vreme.

 Așteptăm de asemenea ca președintele României să-și exercite atribuția esențială de mediator conferită de Constituție (art. 80, punctul 2) și să participe la organizarea de dezbateri largi asupra modului cum sunt apărate valorile democratice în România, să aducă în dezbaterea publică date concrete, pe care instituțiile de securitate subordonate prin lege președintelui sunt datoare să le furnizeze conducătorilor României și, prin intermediul acestor informații, să introducă în spațiul public teme de dezbatere esențiale pentru națiune.

 Vrem să cunoaștem amploarea infiltrărilor rusești în Parlamentul României, în instituțiile statului, în mass-media, în ONG-uri și în alte zone-cheie pentru siguranța națională. Dorim să cunoaștem și să dezbatem dacă au fost luate măsuri de contracarare a acestor infiltrări. Este de multă vreme momentul ca statul și societatea noastră să se organizeze și să se apere. Considerăm inacceptabil ca vocea societății civile să fie exclusă de la luarea deciziilor de importanță vitală, pe care vrem să le impulsionăm și să le modelăm.
Societatea civilă românească a demonstrat că se poate mobiliza exemplar atunci când valorile noastre generale sunt în pericol. Într-o perioadă de mari tensiuni și riscuri, credem necesar ca societata civilă să lanseze un dialog deschis și cooperant cu actorii politici și instituțiile statului înainte de a căuta, pe cont propriu, noi căi de ieșire din marasmul politic în care ne găsim, dacă oferta noastră rămâne fără răspuns. Dialogul pe care-l propunem cu factorul politic trebuie să se facă în jurul valorilor promovate de Constituție.

 Urgentă este în acest moment destructurarea rețelei de influență rusească în România. Reformarea clasei politice în perspectiva alegerilor din 2024 trebuie să-i urmeze îndeaproape.