Scrisoare deschisa catre Presedintele, Parlamentul si Guvernul Romaniei

Loading

 Asociațiile, persoanele și grupurile civice semnatare își exprimă dezamăgirea şi îngrijorarea faţă de VETO-ul exprimat de Austria şi Olanda în Consiliul JAI cu privire la admiterea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. Din păcate, argumentele declarate care au fundamentat aceste decizii nu sunt susţinute de dovezi valide, motivațiile având la bază, mai degrabă, considerente politice şi interese de natură economică.

 Mesajul pe care îl transmite Austria la adresa României destabilizează unitatea Europei într-un moment de cumpănă. Apropierea acesteia de Rusia imperialistă precum și jocul politic dublu în domeniul energetic, cu multiple conexiuni în economia românească, în contextul actualului vot, generează vulnerabilități la adresa intereselor legitime românești.

 Responsabilitatea politică a acestui eșec aparţine guvernului României, sferă în care includem majoritatea guvernamentală, guvernul ca atare și președintele statului, ca șef al diplomației externe. Acţiunea singulară a Austriei faţă de România (Olanda a votat împotriva Bulgariei) nu e întâmplătoare, fiind urmarea unor relații toxice, uneori cu iz penal, între politicienii români şi marile afaceri austriece. Privatizările “cu cântec” din domeniul energetic, atribuirea preferențială a unor mari lucrări publice de infrastructură, protecția concernelor austriece din domeniul lemnului care au provocat dezastre ecologice în pădurile românești, toate aflate sub semnul marii corupții generalizate, au creat impresia că agenții economici austrieci operează într-o țară în care orice e posibil. Atitudinea de vechil pe moşie exprimată de Austria e generată de percepția pe care și-au format-o liderii politici de la Viena față de politicienii români, oricând disponibili și obedienți, corupți și coruptibili.

 Ceea ce vedem acum e forma odioasă a unui mod de a face politică. Corupția de atâtea ori combătută de societatea civilă prin pozițiile exprimate, prin proteste și alte acțiuni publice scoate azi în evidență consecințele grave la adresa intereselor fiecăruia dintre români.

 VETO-ul Austriei e totodată și un act îndreptat împotriva spiritului european, împotriva cutumelor şi principiilor fundamentale care guvernează relațiile dintre statele membre. În ciuda acestei atitudini non-europene, România trebuie să-și asume un rol mult mai activ și relevant în politica unei Europe unite şi funcţionale, în spiritul valorilor asumate încă de la fondarea comunității europene.

 Asociațiile şi grupurile civice atenţionează ferm guvernanții politici că rezolvarea “afacerii” Schengen în formula tradițională folosită până acum, prin compromisuri oculte care sacrifică interesele energetice sau de altă natură ale României, va duce la reacții ferme şi mult mai implicate ale societății civice.

 Organizațiile și persoanele semnatare susțin cu fermitate angajamentul european al României, integrarea deplină a țării noastre în structurile și mecanismele comunitare precum și procesul de aprofundare a construcției europene.

Semnatari.

  1. Federaţia Iniţiativa Timişoara
  2. Asociaţia #activAG Piteşti
  3. Împreună pentru A8
  4. #Rezist Milano
  5. Asociaţia Azi elevi, mâine lideri
  6. Acord Diaspora
  7. Corupția Ucide
  8. Asociaţia Aradul Civic
  9. Asociația Vedem Just, Voci pentru Democrație
  10. Asociația România Vie
  11. Disapora.ro
  12. Argeşul Online
  13. Ziaristii.com
  14. Corina Haita-Falah, PhD, Economist consultant pentru politici de mediu
  15. Freelance Daniela Boltres

Scrisoare deschisa catre Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis

Loading

 Societatea civilă din România a luat act de adoptarea în plen, miercuri 29 iunie, a Legii privind protecția avertizorilor în interes public, care înlocuiește actuala lege 571/2004 și care ar trebui să transpună Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.
Scopul și misiunea acestei directive sunt enunțate încă din primul considerent: “Persoanele care lucrează pentru o organizație publică sau privată sau sunt în contact cu o astfel de organizație în contextul activităților lor profesionale sunt deseori primele care află despre amenințări sau prejudicii aduse interesului public, apărute în acest context. Prin raportarea încălcărilor dreptului Uniunii care aduc atingere interesului public, astfel de persoane acționează ca avertizori și joacă prin urmare un rol esențial în demascarea și prevenirea unor astfel de încălcări și în garantarea bunăstării societății. Cu toate acestea, potențialii avertizori sunt adesea descurajați să semnaleze preocupările sau suspiciunile lor de teama unor represalii. În acest context, importanța de a asigura un nivel echilibrat și eficient de protecție a avertizorilor este recunoscută din ce în ce mai mult, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel internațional.” Această directivă oferă așadar protecție sporită avertizorilor de integritate din întreaga UE care raportează încălcări ale legislației UE. De asemenea, stabilește canale sigure de raportare și protejează avertizorii împotriva concedierii sau a altor forme de represalii, venind astfel în sprijinul persoanelor care sunt pregătite să își asume riscul de a deconspira încălcări, fraude, fapte de corupție sau alte tipuri de infracțiuni, în domenii precum achizițiile publice, serviciile financiare, siguranța transporturilor, protecția mediului, sănătatea publică și protecția consumatorilor.

 Din păcate, prin legea recent votată și trimisă la promulgare, mecanismele de protecție a avertizorilor de integritate sunt semnificativ diminuate, descurajând astfel orice demers al unui avertizor de a semnala activități ilegale, afectând grav nivelul de detectare a fraudei. De asemenea, sunt încălcate prevederi constituționale, iar o serie de dispoziții sunt chiar contrare înseși directivei în materie, România riscând să intre în procedură de infringement.
 De exemplu, noua lege, care așteaptă promulgarea dvs., golește de sens instituția avertizorului:
◾️ Se interzice avertizorului de integritate să facă dezvăluiri publice despre încălcări ale legii în privința achizițiilor în domenii considerate de stat esențiale pentru securitatea națională, fără a se specifica în mod concret, explicit, clar și previzibil, care dezvăluiri ale încălcărilor de norme nu intră sub incidența legii avertizorilor.
◾️ Avertizorul nu are voie să vorbească direct cu presa sau o poate face doar după trei luni și doar dacă, în prealabil, raportează intern.
Raportarea anonimă este exclusă din lege, iar avertizorii anonimi nu beneficiază de nicio protecție.
◾️ Este eliminat principiul bunei-credințe a avertizorului în interes public.
◾️ Avertizările de integritate se distrug după doi ani, deși Directiva prevede că acestea se păstrează atât timp cât este necesar și proporțional.
◾️ Unitățile administrativ-teritoriale foarte mici, sub 10.000 de locuitori, nu se pot asocia pentru a aplica legea, contrar recomandărilor din Directivă.

 În ansamblu, prin legea adoptată s-au introdus formulări vagi, interpretabile sau chiar contradictorii, cu scopul de a reduce nivelul de protecție a avertizorilor, care vor fi descurajați din start să raporteze încălcări ale legii, știind că majoritatea celor care au raportat până atunci au fost persecutați în instituțiile din care fac parte. Mai mult, legea afectează inclusiv mediul privat, întrucât raportarea anonimă reprezenta o practică eficientă și în sectorul privat.

 În concluzie, legea adoptată de Parlament transpune selectiv și chiar contrar Directiva europeană în materie, al cărei rol este tocmai acela de a încuraja denunțul în interes public și de a întări protecția avertizorului în interes public. De exemplu, nu sunt transpuse articole cheie din Directivă, care vizează: protejarea avertizorului de răspundere pentru încălcarea confidențialității (art. 13, lit. g), protejarea avertizorilor anonimi, care sunt ulterior identificați (art. 6, alin. 3), protecția în caz de defăimare, încălcarea drepturilor de autor, violarea secretului profesional, încălcarea normelor de protecție a datelor sau divulgarea secretelor comerciale (art. 21, alin. 7).

 Cel mai important, noua lege încalcă un principiu de bază al dreptului UE, și anume faptul că statele membre pot merge dincolo de dispozițiile UE în materie de legiferare, nicidecum în sensul introducerii unei legislații mai laxe, în cazul de față articolul 25(2) din directivă, care interzice ca, prin transpunerea sa în legislația internă a unui stat membru, să se diminueze nivelul de protecție acordat deja unui avertizor printr-o lege națională care există deja în respectivul stat membru.

 În concluzie, vă solicităm, dle președinte, să retrimiteți spre reexaminare în Parlament această lege care, lăsată în forma recent votată, va atrage, cel mai probabil, o procedură de infringement din partea Comisiei Europene. De altfel, un astfel de demers al dvs. ar fi în consonanță cu recenta dvs. declarație formulată cu prilejul vizitei vicepreședintei Comisiei Europene, Vera Jourova, ocazie cu care ați subliniat „angajamentul politic pentru consolidarea statului de drept, reformele în domeniul justiției și lupta împotriva corupției”.

@Reset, 30.06.2022

Organizații semnatare:
Reset
Evoluție În Instituție
Funky Citizens
Daruieste Viata
Inițiativa România
Societatea Timisoara
Voluntari in Europa
Comunitatea Declic
Sanda Foamete (activist civic)
VeDem Just – Voci pentru Democraţie şi Justiţie
Oradea Civica 2017
#activAG Piteşti
#Rezist Milano
Umbrela Anticorupție Cluj
Aradul Civic
Brașovul Civic
Initiativa Timisoara
@Diaspora.ro
Geeks For Democracy
#Rezistența
Centrul pentru Inovare Publică
Diaspora 360
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei
@ICDE- Inițiativa pentru cultura democratică europeană
Freedom House România
Rise OUT
Împreună pentru A8
@Civica Frankonia
Valea Jiului Society
@Canal Media
ACORD Diaspora
Ștafeta Steagului Uniunii Europene
Un Timbru pentru Dreptate
@Rezist Galați
Initiativa Timișoara
Liga Studenţilor – LS IAŞI
Declick
Asociţia Azi elevi, mâine lideri

Societatea civila se solidarizeaza cu jurnalista Emilia Sercan

Loading

 Asociațiile si grupurile civice semnatare condamnă încercarea de compromitere îndreptată împotriva jurnalistei Emilia Șercan prin difuzarea unor fotografii private.

 Investigațiile sale privind teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, lucrare suspectă de plagiat, au generat presiuni și amenințări, urmate de o amplă acțiune de kompromat cu autori ce par a fi chiar autorități ale statului.

 Fotografiile personale difuzate public provin din dosarul plângerii penale depuse de Emilia Șercan la Poliție, așa cum indică jurnalista.
Autoritățile nu au răspuns solicitărilor Emiliei Șercan de a investiga temeinic cazul și nu au intervenit în stoparea acțiunii de compromitere aflate în derulare.

 Organizațiile semnatare atrag atenția asupra pericolului reprezentat de intimidarea jurnaliștilor, fapt ce afectează grav libertatea presei și dreptul la informare a cetățenilor, garantate de Constituție.

  • 01. Federația Inițiativa Timișoara (Platforma EuRoCivica)
    02. #activAG Pitești (Platforma EuRoCivica)
    03. VeDem Just (Platforma EuRoCivica)
    04. Oradea Civică 2017 (Platforma EuRoCivica)
    05. #Rezist Milano (Platforma EuRoCivica)
    06. Diaspora 360 (Platforma EuRoCivica)
    07. Radio Măgura
    08. Canal Media
    09. Radio Diaspora

 Cerem elucidarea imediată a cazului.

 Mai jos sunt cele 12 întrebări la care Emilia Şercan aşteaptă un răspuns urgent din partea:

Nicolae Ciucă, premierul României

  • Ați fost informat de către Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne în guvernul pe care-l conduceți, în legătură cu incidentul referitor la scurgerea de informații din dosarul penal în care am reclamat furtul unor poze personale și violarea vieții mele private?
  • Ce măsuri concrete ați dispus după ce ați fost notificat de mai multe organizații media internaționale cu privire la campania de intimidare la adresa mea și cu scurgerea de informații dintr-un dosar penal – și după ce eu însămi v-am trimis o scrisoare de informare în data de 9 martie 2022?
  • În scrisoarea de informare pe care v-am adresat-o, v-am informat că au fost fabricate dovezi cu scopul de a mușamaliza scurgerea unei probe dintr-un dosar penal. I-ați cerut ministrului de Interne să clarifice situația pe care v-am relatat-o în scrisoare?
  • Cum garantați dumneavoastră, în calitate de premier, că instituțiile statului, Poliția Română și Parchetul – care trebuie să-i identifice pe autorii campaniei de intimidare a jurnalistului care a dovedit public că v-ați plagiat teza de doctorat – își fac datoria corect, conform legii?

Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne

  • Ce măsuri ați dispus începând cu dimineața zilei de 18 februarie 2022, după ce v-am informat că o probă dintr-un dosar penal deschis de Serviciul de Investigații Criminale al Poliției București, pe care eu am furnizat-o polițiștilor, a fost scursă în presă?
  • Care este rezultatul anchetei interne despre care mi-ați spus în dimineața zilei de 18 februarie că i-o veți cere șefului Poliției Române?
  • În scrisoarea pe care v-am adresat-o în data de 9 martie 2022 v-am informat că au fost fabricate dovezi cu scopul de a mușamaliza scurgerea unei probe dintr-un dosar penal. Ce acțiuni concrete ați dispus pentru a-i identifica pe cei care au fabricat respectivele dovezi?

Chestor de poliție Benone Matei, șeful Poliției Române 

  • Care este rezultatul anchetei interne despre care mi-ați spus în cursul zilei de 18 februarie că o veți demara la nivelul Serviciului de Investigații Criminale al Poliției București pentru a investiga scurgerea probei furnizate de mine polițiștilor?
  • Câți angajați din Serviciul de Investigații Criminale al Poliției București și din Poliției București au fost audiați în cadrul anchetei interne privind scurgerea de informații?
Ministerul Familiei vrea să sporească natalitatea cu vouchere și facilități fiscale. Dar nu doar lipsa banilor îi oprește pe români din a face copii
Interviu Gabriela Firea: „Natalitatea să crească, dar nu cu orice risc şi nu de orice manieră, să nu ne întoarcem la vremurile de dinainte de Revoluție”
  • A fost depus la dosar articolul indicat de dumneavoastră ca fiind „sursa zero”, care a distribuit online pozele furate? Cu ce rezultate a fost acel articol valorificat în ancheta penală?
  • Probele pe care le-am adunat și pe care vi le-am descris într-o scrisoare de informare indică faptul că dumneavoastră mi-ați prezentat, la 21 februarie 2022, o serie de dovezi fabricate. Ați dispus o anchetă pentru a identifica cine a fabricat respectivele dovezi cu scopul de a mușamaliza scurgerea unei probe dintr-un dosar penal?

Gabriela Scutea, procuror general 

  • Presa este considerată un element vital în procesul de monitorizare a funcționării statului de drept. Potrivit art. 111, alin. 9 din Codul de procedură penală, „Audierea persoanei vătămate de către organul judiciar care a înregistrat o plângere cu privire la săvârşirea unei infracţiuni se desfăşoară de îndată, iar, dacă acest lucru nu este posibil, se va realiza ulterior depunerii plângerii, fără întârzieri nejustificate”. Cum explicați faptul că după 45 de zile de la înregistrarea plângerii penale referitoare la scurgerea de informații nu mi s-a luat o declarație de persoană vătămată, deși legea spune că trebuia să fi fost audiată „de îndată” și „fără întârzieri nejustificate”?

Declaratia reprezentantilor societatii civice, Timisoara 2-3 aprilie 2022

Loading

 Într-un moment de criză profundă, reprezentanți ai societății civice reuniți la Timișoara în zilele de 2 și 3 aprilie 2022, preocupați de starea de apatie și demoralizare generală, își propun să lanseze un apel la reunificarea forțelor civice, a căror voce trebuie să se facă din nou auzită.

 După doi ani de pandemie, timp în care cetățenii români s-au aflat sub asaltul unor televiziuni mincinoase și al forțelor retrograde angajate în campanii de subminare a sănătății publice, România traversează azi perioada cea mai periculoasă din istoria ei contemporană. În imediata noastră apropiere, armata rusă continuă ofensiva criminală de ocupare a Ucrainei, operațiune începută în 2014 în Crimeea și Donbas și derulată din 24 februarie pe întreaga suprafață a teritoriului ucrainean. Lipsa de legitimitate a invaziei rusești este cu atât mai revoltătoare, cu cât Rusia s-a angajat ca garant al suveranității și independenței Ucrainei în cadrul granițelor sale unanim recunoscute.

 Criza generată de pretențiile imperialiste ale Rusiei, cu efectele catrastofale asupra populației ucrainene, au lovit și continuă să lovească România în mod direct. La dezastrul sanitar și umanitar precum și în fața amenințărilor de securitate se adaugă mai vechea noastră criză politică internă, pe care țara noastră nu reușește s-o depășească de peste trei decenii. Din 1990 și până azi, aceleași vechi partide perpetuează o politică a intereselor de clan, deconectată de la nevoile generale de modernizare și dezvoltare.

 Suntem la mijlocul celui de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis în calitate de președinte al României, cu un bilanț ce se anunță a fi un eșec de la un capăt la altul. Klaus Iohannis s-a lansat în politica națională ca reprezentant al unei coaliții toxice în numele căreia a fost propus pentru funcția de prim-ministru. Din postura de candidat al coaliției PSD-PNL, el a continuat să evolueze ca președinte în aceleași limite politice, așa cum o demonstrează întreaga sa acțiune politică, aflată în contradicție cu sărăcia discursului public pe care îl promovează la mari intervale de timp.

 Sub președinția lui Klaus Iohannis și cu ajutorul său tacit s-au derulat asalturi repetate asupra Justiției independente ale diverselor coaliții guvernamentale formate de PSD, ALDE, PNL și UDMR.

 Nu e de mirare că, în aceste condiții de stagnare și chiar de recul, ultimele alegeri au adus în Parlamentul României un partid precum AUR, al cărui discurs populist găsește audiență în condițiile în care clasa politică tradițională torpilează lupta împotriva corupției, promovează incompentența, clientelismul și nepotismul la toate nivelurile administrației, tolerează abuzul, destructurează instituțiile statului și utilizează bugetul și resursele în interes de clan. De esență asumat neo-legionară, instrument nedeclarat al Rusiei pe scena politică națională, AUR urmărește decuplarea României de la Uniunea Europeană și de la NATO pentru a o transforma într-o pradă ușoară la dispoziția agresorului de la Răsărit.

 Naționalismul deșănțat promovat de AUR, care maschează în fraze sforăitoare obiective rusești, atacurile împotriva UE, SUA și NATO, declarațiile antisemite, sunt toate lovituri împotriva intereselor fundamentale ale României. Nu e o întâmplare faptul că în crizele pe care le traversăm de doi ani încoace, AUR subminează eforturile raționale de limitare a dezastrelor. Pe toată durata pandemiei, AUR a îndemnat cetățenii să se opună măsurilor sanitare, propagandă menită să zădărnicească eforturile guvernului de limitare a efectelor bolii. În timp ce armata Rusiei distruge orașe și sate chiar la granițele noastre iar Kremlinul lansează amenințări directe la adresa României și Moldovei, conducătorii AUR își continuă nestingheriți campania împotriva NATO și UE. În acțiunea sa împotriva valorilor occidentale, AUR a găsit sprijin la câteva dintre televiziunile comericale ai căror patroni au probleme penale și agende ascunse. Lor li se adaugă elemente retrograde din rândurile clerului și ale serviciilor de informații.

 Îl invităm pe președintele Iohannis să iasă din inacțiune și din complicitatea cu forțele politice învechite din societatea românească și să dea un semnal de reformare a partidelor în numele unor valori pe care societatea românească le așteaptă zadarnic de multă vreme.

 Așteptăm de asemenea ca președintele României să-și exercite atribuția esențială de mediator conferită de Constituție (art. 80, punctul 2) și să participe la organizarea de dezbateri largi asupra modului cum sunt apărate valorile democratice în România, să aducă în dezbaterea publică date concrete, pe care instituțiile de securitate subordonate prin lege președintelui sunt datoare să le furnizeze conducătorilor României și, prin intermediul acestor informații, să introducă în spațiul public teme de dezbatere esențiale pentru națiune.

 Vrem să cunoaștem amploarea infiltrărilor rusești în Parlamentul României, în instituțiile statului, în mass-media, în ONG-uri și în alte zone-cheie pentru siguranța națională. Dorim să cunoaștem și să dezbatem dacă au fost luate măsuri de contracarare a acestor infiltrări. Este de multă vreme momentul ca statul și societatea noastră să se organizeze și să se apere. Considerăm inacceptabil ca vocea societății civile să fie exclusă de la luarea deciziilor de importanță vitală, pe care vrem să le impulsionăm și să le modelăm.
Societatea civilă românească a demonstrat că se poate mobiliza exemplar atunci când valorile noastre generale sunt în pericol. Într-o perioadă de mari tensiuni și riscuri, credem necesar ca societata civilă să lanseze un dialog deschis și cooperant cu actorii politici și instituțiile statului înainte de a căuta, pe cont propriu, noi căi de ieșire din marasmul politic în care ne găsim, dacă oferta noastră rămâne fără răspuns. Dialogul pe care-l propunem cu factorul politic trebuie să se facă în jurul valorilor promovate de Constituție.

 Urgentă este în acest moment destructurarea rețelei de influență rusească în România. Reformarea clasei politice în perspectiva alegerilor din 2024 trebuie să-i urmeze îndeaproape.

  • Organizații și grupuri civice semnatare:
    01. Federația Inițiativa Timișoara (Platforma EuRoCivica)
    02. #activAG Pitești (Platforma EuRoCivica)
    03. Oradea Civică 2017 (Platforma EuRoCivica)
    04. Diaspora 360 (Platforma EuRoCivica)
    05. VeDem Just (Platforma EuRoCivica)
    06. Grup Civic Botoşani
    07. Acord Diaspora
    08. Societatea Timişoara
    09. Canal Media
    10. #Rezist Milano (Platforma EuRoCivica)

Excludeti-i pe magistratii corupti si obedienti, nu pe Cristi Danilet!

Loading

 După aproape 7 ani de când dl Klaus Werner Iohannis ocupă scaunul de președinte al României, constatăm cu îngrijorare că promisiunile făcute în timpul campaniilor electorale au rămas neonorate. România nu a devenit o țară normală, a lucrului bine făcut, ci face calea întoarsă, pas cu pas, spre modelul unui stat de mâna a treia, în care justiția este subordonată politicului și total ineficientă în fața fenomenului infracțional, cu precădere a celui la nivel înalt și a grupurilor de criminalitate organizată.

 Un stat fără o justiție puternică, independentă și nesupusă politicului, populată cu magistrați cinstiți și dornici să se pună în slujba apărării intereselor cetățenilor, a interesului public în general, este un stat eșuat, așa cum a afirmat deja și președintele României într-un discurs public. Observăm însă că intimidarea și hărțuirea profesioniștilor onești din sistemul judiciar, mergând până la excluderea lor din magistratură, a fost reluată odată cu revenirea PSD la guvernare, împreună cu PNL și UDMR.

 Ultimul și cel mai răsunător caz de acest gen este cel al judecătorului Cristi Danileț, exclus din magistratură de CSM, secția pentru judecători, pentru motive cel puțin hilare: tunderea unui gard viu și curățarea unei piscine, urmate de postarea unor înregistrări pe o rețea de socializare, ambele acțiuni având loc în timpul liber al magistratului și pe un domeniu privat. Este de neînțeles pentru un urmăritor avizat și mediu informat al scenei publice din România în ce fel ar putea fi aceste activități gospodărești, până la urmă, catalogate ca ”manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției”. Și este foarte grav că unui magistrat din România democrată și europeană a secolului XXI poate să-i fie suprimată cariera profesională într-un mod atât de brutal și arbitrar.

 Judecătorul Cristi Danileț este cunoscut publicului din România pentru pozițiile sale constante pro justiție independentă, pro stat de drept și ca un fervent susținător al luptei anticorupție din sistemul judiciar, dar nu numai. De asemenea, unul din proiectele sale de suflet este educația juridică pentru elevii din școli și licee, pentru care a scris și un manual și pe care a reușit să o transforme în disciplină opțională în școlile și liceele din țară.

 Este surprinzător, așadar, cum cineva care a făcut și face atât de multe pentru bunul mers al justiției și societății românești în ansamblul ei, este perceput de o majoritate de conjunctură din forul suprem al magistraturii, CSM, ca o amenințare la adresa renumelui și reputației de magistrat. Și tocmai din această cauză, coroborată cu motivele puerile care au stat la baza excluderii sale din magistratură, suntem îndreptățiți să credem că asistăm la o acțiune de epurare din sistemul judiciar a magistraților incomozi pentru puterea politică care conduce România astăzi, putere politică cu conexiuni în rândul membrilor CSM și puternic contestată de partea informată și activă civic din societatea românească.

 Noi, semnatarii acestei scrisori, în calitate de simpli cetățeni, ne dorim cu toții aderarea României la spațiul Schengen. Din nefericire, acest obiectiv ne apare acum ca fiind tot mai îndepărtat. Atacurile repetate din ultimii ani la adresa justiției independente și a magistraților reformiști din sistemul judiciar, așa cum este și dl Danileț, cu Secția Specială a PSD încă în funcțiune, cu o inspecție judiciară transformată în poliție politică și cu un DNA fără dinți, subfinanțat și timorat, ne întăresc convingerea împărtășită de o parte tot mai largă din societatea românească că România se află pe un drum greșit și că, pas cu pas, ne apropiem de marginea prăpastiei. România este foarte aproape să devină unul din statele problemă ale Uniunii Europene, alături de Ungaria și Polonia. Iar acest lucru va aduce după sine și tăierea fondurilor europene, inclusiv a celor din PNRR, de care țara are atâta nevoie pentru dezvoltare. Nu putem sacrifica viitorul unei generații sau două de români pentru ambițiile de putere și parvenire ale mai marilor zilei. România este încă o țară mult prea săracă și înapoiată pentru a-și permite o asemenea aventură.

 Rămânem vigilenți și nu excludem organizarea unor proteste de stradă pentru a apăra ce a mai rămas de apărat din această țară: oameni onești, valori și principii care nu pot fi negociate.

  • Organizații și grupuri civice semnatare:
    01. Oradea Civică 2017 (Platforma EuRoCivica)
    02. Forumul Civic Românesc (Platforma EuRoCivica)
    03. #Rezist Milano (Platforma EuRoCivica)
    04. Federația Inițiativa Timișoara (Platforma EuRoCivica)
    05. Diaspora 360 (Platforma EuRoCivica)
    06. #activAG Pitești (Platforma EuRoCivica)
    07. Voluntari în Europa (Platforma EuRoCivica)
    08. Consiliul Local Civic Arad (Platforma EuRoCivica)
    09. Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie – VeDem Just (Platforma EuRoCivica)
    10. Ştafeta Steagului Uniunii Europene (Platforma EuRoCivica)
    11. Braşovul Civic
    12. Acord Diaspora
    13. Rezist Diaspora
    14. Baia Mare Civică
    15. Rezist Iaşi
    16. Vă vedem din Iaşi
    17. Rezist Galaţi
    18. Un Timbru pentru Dreptate
    19. Acţiunea Civică Galaţi
    20. Rezist Budapesta
    21. Canada Save Rosia
    22. Rezist Constanţa
    23. Reset
    24. Canal Media
    25. Bucovina Civică
    26. Mehedinţiul Civic
    27. Mişcarea Civică Diaspora Belgia

Membrii Platformei EuRoCivica, in fata Parchetului General pentru a protesta fata de tergiversarea dosarului 10 August

Loading

 10 august 2021 – Au trecut 3 ani de la abuzurile declanşate de Jandarmerie, la instigarea unor politicieni care doreau să transforme România într-un stat autoritarist, profund corupt, lipsit de drepturi şi libertăţi. Mobilizarea sublimă a societăţii civice, atitudinea paşnica a membrilor săi, a fost întâmpinată cu ură şi violenţă de către o putere politică lipsită de scrupule, gata să sacrifice democraţia pentru a-şi întreţine status qou-ul de castă privilegiată. Agresiunile brutale ale jandarmilor, bine manipulaţi de capii pesedişti, n-au fost nici până astăzi sancţionate de justiţie. La fel ca alte dosare ce afectează sistemul, dosarul “10 august” e hârtia de turnesol a unui sistem judiciar ce aşteaptă să fie independent în faţa clasei politice şi a intereselor economice de clan.
 În data de 10 august 2021 Platforma EuRoCivica a organizat un protest în faţa Parchetului Militar pentru a semnala faptul că Justitia continuă să fie supusă, incapabilă să iasa de sub zodia nefastă a unei mafii transpartinice. De asemenea, ne-am intalnit şi cu procurorul prim adjunct militar, domnul Bogdan LICU, căruia i-am transmis mesajul nostru şi îngrijorările legate de incapacitatea magistraţilor de-a aduce în faţa unei instanţe ilegalităţile produse în 10 august 2018.
 10 august, rămâne din pacate, un punct de referinţă în efortul societăţii civile de-a transforma această ţară într-un spaţiu al democraţiei, al statului de drept şi al unei justiţii independente. Această dată ne va aduce aminte permanent efortul pe care trebuie să-l depunem mereu pentru ca democraţia să existe iar societatea în care trăim să fie cţt mai aproape de nevoile noastre.

Galerie Foto Parchet si Piata Victoriei

La iesirea delegatiei de la Procurorul prim adjunct

Seara, la B1 TV